Prima țară de pe continentul european care a legalizat consumul de droguri a fost Portugalia, în anul 2001. Poporul a decis la momentul respectiv să nu mai fie sancționat consumul de droguri, iar această decizie a avut un impact pozitiv asupra societății.

După 11 ani de la această decizie, autoritățile de la Lisabona au constatat că a scăzut rata de continuare a consumului de droguri în rândul adulților la circa 30% de la aproximativ 45%. De asemenea, decesele provocate de consumul de droguri au scăzut drastic la aproape 20 de cazuri în 2012, după ce în 2001 erau peste 70. În același timp, s-au înregistrat tot mai puține cazuri de transmitere a HIV-ului în urma consumului de droguri. Datele pot fi consultate aici: http://mic.com/articles/110344/14-years-after-portugal-decriminalized-all-drugs-here-s-what-s-happening#.mAEo2Boy9 )

Rezultatele înregistrate de Portugalia nu reprezintă un mod de combatere a consumului de droguri, dar nu trebuie să omitem succesul. Paradoxal, legalizarea consumului de marijuana a determinat scăderea consumului. Deși putem tinde să afirmăm că indivizii n-au mai fost atrași de acest stupefiant în momentul în care s-a legalizat, povestea din spate poate fi alta; și anume aceea că legalizarea consumului de droguri determină, la rândul ei, o amplă campanie a poliției împotriva traficanților. Portugalia a înțeles că nu consumatorii sunt problema societății, ci narcotraficanții dispuși să se îmbogățească pe spatele dramei personale a unui individ sau pe dorința acestuia de a simți o plăcere falsă, mortală.

Chiar dacă doctrina liberală afirmă că individul trebuie lăsat să aleagă viața pe care dorește s-o trăiască, autoritățile unui stat au obligația de a se asigura că opțiunile pe care un individ le are la dispoziție sunt conforme legislației și nu pun în pericol dezvoltarea societății. Tocmai de aceea legalizarea drogurile implică intensificarea luptei cu traficanții. Totodată, lupta cu traficanții este și cea care poate contribui semnificativ la reducerea consumului de stupefiante. Cererea este determinată de ofertă, iar o societate săracă riscă să nu-și permită să emită cereri de astfel de produse. Nu trebuie să omitem nici aspectul că sărăcia poate ruina orice șansă a unui stat de a ține piept acestui fenomen. Evident că obiectivul oricărei națiuni este să aibă un nivel de trai ridicat, ceea ce va determina, în mod involuntar, și un consum ridicat de stupefiante. În multe state din lume democrația s-a construit cu droguri.

Consumul de droguri rămâne o libertate negativă în România. Portugalia, pe de altă parte, a considerat că e o libertate pozitivă. Putem afirma că statul nostru limitează complet libertățile cetățenilor, interzicându-le cu desăvârșire să consume stupefiante. Pozitiv și negativ rămân relative; cert e că avem o legislație care condamnă chiar și consumul, nu doar traficul.

Singura lecție pe care o putem învăța noi, ca națiune, este aceea că trebuie să analizăm bine libertățile și drepturile de care beneficiază cetățenii și să ne asigurăm că acestea vor contribui la dezvoltarea societății. Liberalismul nu interzice, ci doar elimină acele posibilități care pot ruina societatea.

 

sursa foto

444.hu