De- a lungul timpului, Principatele române, apoi România au fost sub influența politică a marilor familii istorice, implicate în modernizarea statului român. Oameni de cultură, instruiți în marile centre universitare ale Europei, membri ai Academiei Române, inițiați ai diferitelor Loje masonice, toți au contribuit la crearea unei Românii puternice. Vorbim de marile familii istorice: Cantacuzino, Mavrocordat, Caradja, Sturdza, Șuțu, Brătianu, Golescu, Rosetti, Ghica, Moruzi.

Familia Brătianu – ”adevărată școală politică”

Partidul Național Liberal, cel mai vechi partid din România, a dominat scena politică la începutul secolului XX, valorificat fiind de experiența politică liberală a familiei Brătianu.

Familia boierească a dat adevărate personalități pentru istoria Țării Românești și a României. În 150 de ani de dominație a politicii românești, opt Brătieni s-au succedat la fotoliul de prim-ministru, remarcându-se ca adevărați oameni politici, capabili să apere interesele permanente și demnitatea poporului român. Doi dintre ei și-au găsit sfârșitul în închisoarea de la Sighet, arestați și condamnați alături de elita politică a României interbelice, victime ale dictaturii comuniste.

Ionel I.C. Brătianu, figura legendară a liberalismului românesc, a fost de cinci ori prim ministru al României și președintele celui mai puternic partid în acea perioadă. Un atu al dominației sale politice a fost influența pe care o exercita asupra regelui Ferdinand. Numit ”zodia bună a României” a scris o pagină în istoria națională democratică. Opozanții săi îl numeau ”regele neîncoronat”, recunoscându-i influența politică și  eforturile pentru întemeierea României Mari.

Putem extinde renumele de” adevărată școală politică” pe care l-a căpătat Ionel I C Brătianu asupra întregii familiei, recunoscând meritele politice și ale celorlalți Brătieni, adevărate personalități de cultură, membrii ai Academiei Române.

Dumitru Brătianu, prim-ministru al României în 1881, a fost deschizătorul carierelor politice brătiene.

  • Brătianu, Dumitru, cunoscut și ca Brătianu, Dimitrie(n. 1818 – d. 1892), om politic român, premier al României pentru scurt timp în 1881, de la 22 aprilie până la 21 iunie.
  • Brătianu, Ion C.(n. 1821 – d. 1891), militar, prefect al poliției în guvernul revoluționar de la 1848, politician liberal, ministru, prim-ministru, pamfletar, scriitor român, membru de onoare a Academiei Române din 1885.
  • Brătianu, Constantin I.(n. 1844 – d. 1910), general, geodez, cartograf, membru corespondentAcademiei Române din 1899.
  • Brătianu, Constantin (Bebe)(n. 1887 – d. 1956) – om politic, ministru al producției de război, secretar general al Partidului Național Liberal, victimă a regimului comunist.
  • Brătianu, Ion (Ionel) I. C.(n. 1864 – d. 1927), militar, om politic, membru de onoare al Academiei Române din 1923.
  • Brătianu, Constantin I.C. (Dinu)(n. 1866 – d. 1951), inginer, om politic liberal, deputat, ministru român, președinte al Partidului Național Liberal, victimă a regimului comunist din România.
  • Brătianu, Vintilă I. C.(n. 1867 – d. 1930) prim-ministru al României în perioada 1927 – 1928.
  • Brătianu, Vintilă V. (Vintilică)(n. 1914 – d. 1994) om politic român, conducător al Partidului Liberal 1993.
  • Brătianu, Gheorghe I., cunoscut și ca George I. Brătianu, (n. 1898- d. 1953), istoric și om politic român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române din 1942, victimă a regimului comunist din România.
  • Pia Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu.

 

Familia Golescu – lupta pentru modernizarea statului naţional român

Veche familie de boieri români, Goleștii au acaparat viața politică și culturală a secolelor XVIII-XIX.

Cărturari de orientare iluministă, apoi îmbrățișând direcția liberală, participanți ai Revoluției de la 1848, militanți pentru Unirea Principatelor, cu toții au contribuit la făurirea unui stat independent și prosper.

Radu Golescu, ban al Țării Românești, s-a îngrijit de educația copiilor săi, contribuind astfel la cariera politică a fiecăruia. Nicolae și Iordache se implică în conducerea țării și își asumă funcții politice importante pentru făurirea unui stat modern. Nicolae Golescu a fost membru al locotenenței domnești în 1866, prim-ministru în anii 1960 și 1868. Liberal convins, a fost în fruntea “monstruoasei Coaliții”, care l-a detronat pe  Al. I. Cuza.

De asemenea, Alexandru Golescu, fiul lui Iordache, a participat la Revoluția de la 1848, ulterior fiind ministru al Cultelor, ministru de Finanțe și prim-ministru (1870).

  • Radu Golescu, mare ban de Țara Românească, căsătorit cu Zoița Florescu.
  • Iordache Golescu(sau Gheorghe Golescu), ministru, creator al unei societăți secrete, politice, literrare la Brașov în 1822.
  • Dinicu Golescu(sau Constantin Golescu), perticipant alături de fratele său la creeare societății secrete, scriitor. A fost căsătorit cu Zoe Farfara.
  • Ana Golescu (1805-1878)
  • Ștefan Golescu, prim-ministru al României în perioada 1867-1868.
  • Nicolae Golescu (1810- 1877), prim-ministru al României în două mandate, în 1860 și 1868.
  • Radu Golescu, colonel al armatei române, mare revoluționar pașoptist.
  • Alexandru Golescu, prim-ministru al României în anul 1870.