În actualitatea națională, stânga și dreapta reprezintă niște convenții. Problema aceasta nu vizează numai România, ci poate fi identificată și pe plan internațional. De exemplu, cheltuielile publice din Marea Britanie sunt aceleași, an de an, indiferent dacă la putere sunt laburișii sau conservatorii.

Sărăcia mioritică

Însă, dincolo de aceste aspecte, principala problemă a dreptei românești  rezidă tocmai în sărăcia pregnantă în care se zbat segmente întregi ale populației. Acesta este motivul fundamental pentru care, în țara noastră, nu poți susține o politică eminamente de dreapta. Dacă riști asta și nu faci compromisuri doctrinare majore, rămâi fără votanți.

Comunism versus anticomunism

După Revoluție, retorica din România a tradus dialectica dreapta-stânga în termeni de comunism versus anticomunism. A se observa că această retorică este cât se poate de prezentă în toți anii electorali. Astfel s-a ajuns ca partidele să îmbrace straie ”de dreapta” sau ”de stânga”, în funcție de interesele electorale imediate. Să nu uităm că sub premieratul lui Adrian Năstase au fost luate și măsuri de dreapta, așa cum, în vremea lui Călin Popescu-Tăriceanu, s-au implementat și măsuri evident stângiste.

Apariția unei clase de mijloc, un imperativ categoric

O dreaptă românească puternică (bazată pe principii doctrinare) nu se poate naște decât prin eterogenizarea societății – or, acest proces este unul de durată. Momentan, avem de-a face cu o elită financiară putred de bogată și, de partea cealaltă a baricadei, cu o sărăcie evidentă ce atinge un segment social considerabil. Pentru a reprezenta o forță, dreapta românească are nevoie, ca de aer, de o clasă de mijloc puternică. Dacă vom avea așa ceva, dreapta s-ar putea impune fără probleme în preferințele electoratului.

 

sursa foto: wallstreet.ro